Muzeul Național de Literatură ”Mihail Kogălniceanu” îl va comemora astăzi online pe poetul Mihai Eminescu, la 131 de ani de la trecerea în eternitate.
Pe parcursul zilei, prietenii și angajații muzeului vor citi fragmente din opera poetului. Alături vor fi scriitorii Vladimir Beșleagă, Emilian Galaicu-Păun, Vasile Malanețchi, Veronica Boldișor, Lucia Țurcanu, Victor Vasilache ș.a. Eminescu este comemorat, citind din creația sa.
Mihai Eminescu, considerat de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română, s-a născut la 15 ianuarie 1850 la Botoşani, România. S-a stins din viață pe 15 iunie 1889 la Bucureşti. A fost înmormântat la cimitirul Bellu din București. În octombrie 1948, Mihai Eminescu a fost ales post-mortem membru al Academiei Române.
Marele nostru poet Mihai Eminescu a fost încă din copilărie și adolescență un pasionat de cunoaștere, de studiere a marilor culturi ale lumii, a istoriei, științelor și mitologiei popoarelor, la care s-a adăugat o mare capacitate de asimilare a acestor valori, care se vor regăsi în creația sa.
Înzestrat apoi cu un har creator excepțional, preocupat de descifrarea marilor mistere ale lumii, Mihai Eminescu a creat o operă nepieritoare, fiind și un mare creator de limbă. Mai mereu în opera sa apare tema creatorului de geniu care meditează la soarta omenirii, la destinul poetului mereu neînțeles, mereu nefericit.
Poezia lui Eminescu e citită de obicei în două chei, una a omului mai puțin cultivat, incapabil să sesizeze elementele filosofice ale poeziei, deci e vorba de o lectură de suprafață, intuitivă, și o lectură într-o cheie a cititorului avizat, care reușește o lectură profundă, sesizând adâncimea mesajului poetic. Dar la fel de adevărat este că există și o lectură a lui Eminescu în care cititorul se lasă încântat de poetica textului, de imaginarul ce-l stârnesc versurile poeziei, de armoniile care-l fascinează.
A-l citi pe Eminescu e mereu o încântare, a-l reciti înseamnă a-l descoperi mereu în dimensiunile sale nebănuite.
